Prima pagină » Anunturi » Proiectul de lege pentru transferul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României

Proiectul de lege pentru transferul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României

Start here

ONRC

Pe 21 februarie sase parlamentari Alina Gorghiu (PNL), Florin Iordache (PSD), Klárik László-Attila (UDMR), Markó Attila-Gabor (UDMR),  Mircea Grosaru (Minorităţi) şi Aurel Vainer (Minorităţi) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cer trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei în subordinea Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Propunerea de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comertului este supusa dezbaterii publice pana pe data de 22 aprile 2013 si cuprinde cuprinde prevederi vizand:

  • transferul Oficiului National al Registrului Comertului de la Ministerul Justitiei la Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR);
  • aprobarea regulilor de tinere a registrelor, de efectuare a inregistrarilor si de furnizare a informatiilor prin decizie a Colegiului de Conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei;
  • stabilirea tarifelor practicate pentru eliberarea de copii si/sau informatii de catre Colegiul de Conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei

Oficiului Naţional al Registrului Comerţului are încasări anuale de 130 de milioane de lei, un patrimoniu de 60 de milioane de lei şi baza de date a tuturor firmelor din România.

Dacă propunerea legislativă va trece de Senat, Mihail Vlasov, preşedintele Camerelor de Comerţ şi Industrie va numi atât directorul general al ONRC, cât şi pe cei doi adjuncţi ai săi. După această etapă, directorul general numeşte directorii serviciilor teritoriale. Tarifele practicate de ONRC pentru furnizarea de informaţii se stabilesc de către Colegiul de Conducere al Camera de Comerţ şi Industrie (CCIR).

Conducerea CCIR va avea un cuvânt greu de spus în privinţa împărţirii acestor bani. Un procent de 90% din veniturile realizate din derularea activităţilor efectuate de oficiile Registrului Comerţului se virează în bugetul ONRC şi se redistribuie în baza criteriilor stabilite de conducerea Camera de Comerţ şi Industrie (CCIR).

O tentativă similară a avut loc şi în 2009, însă aceasta a eşuat.

Cititi aici Propunere legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comertului si expunerea de motive  

Proiectul de lege se află spre consultare publică la poziţia 26 pe linkul urmator: http://www.senat.ro/LegiProiect.aspx

Ce se mentioneaza in expunerea de motive :

,,Sistemul registrului comerţului aflat în subordinea Ministerului Justiţiei se dovedşte a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor

,,Lipsirea camerelor de comerţ de registrul comerţului face ca toate aceste instituţii să nu poată accesa, spre exemplu, fonduri europene, în beneficiul comercianţilor şi astfel nu poate să atingă scopurile pentru care legiuitorul le-a infiinţat prin Legea nr. 335/2007. De altfel este de notorietate că în mentalul colectiv, cât şi în reflexul instituţiilor statului, registrul comerţului, ca instrument in slujba mediului de afaceri, este în strânsă legatură cu camerele de comerţ şi nu cu Ministerul Justiţiei”

Senatorul Klárik László Attila spune că este mai corect ca Registrul Comerţului să fie gestionat de organe competente, „aşa cum sunt camerele de comeţ”. Senatorul mai susţine că în opinia sa şi taxele rezultate din activitatea registrului să rămână la bugetul local.

„Până acum nu am detectat desfuncţionalităţi, dar funcţionarii de acolo nu au nici un interes să ofere mai mult colectivităţii locale” declara Klárik László Attila

O decizie a Curţii Constituţionale din 2009 arată că trecerea Registrului Comerţului la CCRI este neconstituţiunală. Curtea Constituţională spune în motivarea hotărârii că Registrul Comerţului desfăşoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat.

„Legea supusă controlului de constituţionalitate prevede transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală – Camera de Comerţ şi Industrie a României – ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispoziţiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condiţiile respectării principiilor constituţionale şi normelor europene incidente, precum şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparenţă o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franţei din 14 octombrie 2004 şi Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)”, se precizeză în motivarea CCR.

Potrivit CCR, în 33 de state din Europa Registrul Comerţului se află în subordinea unui minister de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiţiei.

,,De altfel, având în vedere că registrul comerţului îndeplineşte un serviciu public de importanţă deosebită în funcţionarea pieţei interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerţului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerţului este organizat în subordinea unui minister şi numai în două state registrul comerţului este ţinut de camerele de comerţ, însă acestea fie au statut de instituţie publică în cadrul administraţiei publice locale, fie se află sub controlul unui minister”, se meţionează în hotărârea CCR.

Vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), Vasile Bar, care detine si functia de presedinte al Camerei de Comert si Industrie Bistrita-Nasaud a declarat ca:

„Vrem, intr-adevar, Registrul Comertului fiindca a fost al nostru, noi l-am creat. In perioada 1990-2002, Registrul Comertului a fost al Camerei de Comert si Industrie. Noi am creat toata infrastructura. O decizie total aiurea luata de Adrian Nastase a facut ca Registrul sa treaca la Ministerul Justitiei. A fost o nationalizare in plina economie de piata”

Vicepreşedintele CCIR a mai spus că nu este normal ca statul să gestioneze Registrul Comerţului: „De exemplu, în ţări dezvoltate din UE, cum ar fi Italia, Franţa, Olanda, această funcţie (Registrul Comertului) e la CCI (camerele de Comert si Industrie). Există şi alte zone în care Registrul e şi în altă parte. La jumătate din ţările UE, registrele comerţului sunt la Cameră. E legal în Franţa şi Italia şi e ilegal în România?”.

Preşedintele Camerelor de Comerţ şi Industrie, avocatul Mihail Vlasov, nu a dorit pana in prezent sa prezinte motivele pentru care sustine necesitatea revenirii ONRC la Camera nationala de Comert si Industrie. Asteptam punctul de vedere al domniei sale.

CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România) sustine mentinerea statutului de institutie publica al Registrului Comertului, in subordinea Ministerului Justitiei.

Pozitia CNIPMMR are in vedere impactul semnificativ negativ asupra mediului de afaceri in cazul aprobarii trecerii Registrului Comertului la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, vizand:

  • respectarea Constitutiei Romaniei, acquis-ului comunitar si practicilor din celelalte state membre ale U.E.;
  • cresterea birocratiei si a cheltuielilor administrative ale intreprinzatorilor, dar si
  • reducerea importanta a veniturilor bugetare, sume foarte mari (~60 mil. euro) urmand sa fie trecute de la bugetul de stat, intr-un buget privat, al Camerei de Comert, cu marirea corespunzatoare a deficitului bugetar si cu cresterea poverii fiscale asupra mediului de afaceri.

Pozitia CNIPMMR are in vedere urmatoarele considerente:

1. Registrul Comertului indeplineste un serviciu public cu importanta deosebita in functionarea pietei interne

Registrul Comertului indeplineste un serviciu public, cu importanta deosebita in functionarea pietei interne la nivelul UE, revenindu-i in mare parte obligatia de a pune in practica prevederile celor 6 directive comunitare privind societatile comerciale, pentru care Romania are obligatia asigurarii aplicarii depline si corespunzatoare (ex. publicarea situatiilor financiare, sanctionarea pentru neindeplinirea obligatiilor de publicitate, furnizarea informatiilor catre cei interesati in timp util, in format clasic si electronic, inregistrarea si arhivarea atat in format clasic, dar si electronic a informatiilor prevazute de directive, etc.).

2. La nivel european si international Registrul Comertului are statutul de institutie publica

Intr-un numar de 36 tari este mentinut controlul public asupra Registrului Comertului, cu intensitati diferite, dominanta fiind optiunea acordarii statutului de institutie publica acestei entitati, in cele mai multe cazuri avand forma unei institutii autofinantate aflate in subordinea unui minister, astfel:

  • 17 tari (Austria, Cehia, Estonia, Franta, Germania, Gibraltar, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mali, Maroc, Slovenia, Polonia, Romania, Spania, Ungaria) in subordinea Ministerului Justitiei sau a tribunalelor;
  • 17 tari (Algeria, Anglia – Tara Galilor, Australia, Belgia, Canada – Yukon, Cipru, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Irlanda, Jersey, Malta, Republica Moldova, Monaco, Norvegia, Suedia), in subordinea altui minister, de preferinta al economiei sau finantelor.

Doar in doua tari Registrul Comertului este tinut de camerele de comert, insa si in aceste cazuri este mentinut controlul public:

  • Italia – camerele de comert sunt institutii publice in cadrul administratiei publice locale;
  • Olanda – camerele de comert se afla sub controlul Ministerului Afacerilor Comerciale, care ii si aproba bugetul de venituri si cheltuieli.

3. Situatia actuala asigura aplicarea prevederilor celor 6 directive comunitare privind societatile comerciale

Registrul Comertului are statutul de institutie publica, in subordinea Ministerului Justitiei, modificarea legislativa din anul 2002 a determinat o serie de schimbari de natura organizatorica si functionala, care au asigurat intarirea gradului de siguranta a sistemului de evidenta si publicitate legala a comerciantilor, precum si de informare publica privind starea juridica a oricarui comerciant, fiind inregistrata o crestere a calitatii serviciilor oferite comerciantilor de catre oficiile registrului comertului, concomitent cu largirea gamei acestor servicii.

In rapoartele sale, Comisia Europeana a criticat functionarea Registrului Comertului anterior preluarii acestuia de catre Ministerul Justitiei (cu privire la nerealizarea obiectivelor sale fundamentale, pentru nerealizarea in mod corespunzator a furnizarii de informatii despre situatia financiara in care se afla la un moment dat un comerciant, etc).

4. Efectele negative ale preluarii Registrului Comertului de catre Camera de Comert

Statutul Camerelor de Comert este acela de organizatii autonome, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, create in scopul de a reprezenta, apara si sustine interesele membrilor lor si ale comunitatii de afaceri in raport cu autoritatile publice si cu organismele din tara si din strainatate.

Preluarea Registrului Comertului de catre Camera de Comert va avea efecte negative asupra:

    • indeplinirii in mod obiectiv si echidistant a serviciilor publice stabilite in sarcina Registrului Comertului (scopul Camerelor fiind acela de a reprezenta, apara si sustine interesele membrilor lor in raport cu autoritatile publice);
    • aplicarii prevederilor comunitare in domeniul furnizarii informatiilor catre cei interesati in timp util;
    • aplicarii sanctiunilor comerciantilor, membri ai camerelor, pentru nerespectarea acquis-ului comunitar transpus in legislatia romana (pentru neindeplinirea obligatiilor de publicitate);
    • inregistrarii unitare, stocarii si comunicarii informatiilor de interes, potrivit Directivei 2003/58, administrarea separata a oficiilor teritoriale periclitand administrarea retelei, integritatea si circuitul datelor;
    • cresterea tarifelor practicate pentru eliberarea de copii si/sau informatii, care vor fi aprobate de catre Colegiul de Conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei;
    • modificarea regulilor de tinere a registrelor, de efectuare a inregistrarilor si de furnizare a informatiilor, care se va face prin decizie a Colegiului de Conducere al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei;
    • reducerea importanta a veniturilor bugetare, sume foarte mari (~60 mil. euro) urmand sa fie trecute de la bugetul de stat, intr-un buget privat, al Camerei de Comert, cu marirea corespunzatoare a deficitului bugetar si cu cresterea poverii fiscale asupra mediului de afaceri.

In cazul in care sunt disponibile la buget 60 mil. de euro, CNIPMMR solicita alocarea sumei respective pentru programe destinate IMM-urilor, pentru a fi in beneficiul tuturor intreprinderilor (618.077) si nu al unui ONG.

CNIPMMR considera ca pentru imbunatatirea cadrului legislativ privind inregistrarea comerciantilor si reducerea birocratiei este strict necesara derularea unui dialog social real si calitativ cu organizatiile patronale, precum si valorificarea practicilor europene in domeniu.


9 Comentarii

  1. claraandre34 spune:

    Nu, stimabili, nu………… adica oricine isi poate inffintza un srl? Infractorii recidivisti care au dat tunuri vor fi primii pe lista la Camera de Comert! Oricum legile in Romania nu sunt aplicate, decat pe ici pe colo……. acuma ii scapati de lege pe fatza? Adica doritzi ca o societate comerciala, una care produce pufuleti, de exemplu……… sa nu mai fie responsabila juridic pentru activitatea ei? Pai unde ajungem? Ia mai ganditi-va asupra aspectul juridic al unui srl!

  2. claraandre34 spune:

    mda……. stiu ca nu-mi vetzi posta comment-ul, pentru ca este unul cat se poate de adevarat, real! Stiu astfel de cazuri reale!

    • Theodora spune:

      @claraandre34
      l-am postat … de ce sa nu il postez?
      nu trec de moderare comentariile cu injurii

      • claraandre34 spune:

        ce injurii amica mea? De ce nu le reformulezi, pentru ca nu-ti sare nimeni in cap, chiar daca………….. de fapt, stai asa, ca mi-am dat seama………. legea copyright-ului, ai dreptate! Eah, ma scuzi, asa-s eu……. mai vulcanica, sar la gaztii oricaruia imi face o nereptate! Scuza-ma, te salut, ciao! Clara, Timisoara

  3. […] Pe de alta parte, exista si un alt substrat. Economic. E vorba de prevenirea imigratiei. Iata ce ne spune un alt articol din Gandul: […]

  4. […] ca ati ghicit cine e… Hans-Peter Friedrich, […]

  5. […] Carmen, Mirela Pete, Gabriela Savitsky, Gabi, Theodora Marinescu, Zina, […]

  6. bmarinescu41 spune:

    Tare de tot!!!Mona Pivniceru a cedat insistenţei prietenului Vlasov (preş. CCIR) şi îi transferă RC!!!
    „Lui Vlasov i se cere socoteală cu privire la cheltuirea a peste 1.300.000 de euro peste plafonul care îi fusese aprobat de AGA, deşi CCIR a fost pe pierdere în 2011.”
    http://www.realitatea.net/seful-ccir-mihail-vlasov-reclamat-la-dna-de-12-camere-judetene-de-comert_946790.html#ixzz2Mm6ukwWz
    Zilele trecute mai multe publicaţii, printre care şi România Liberă, au informat despre trimiterea de către Vlasov a unor scrisori adresate mai multor CCIJ, prin care acesta cerea unitate în vederea preluării Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei. Acesta este condus de apropiata sa Mona Pivniceru.
    Veniturile anuale ale Registrului Comerţului din toate operaţiunile prestate agenţilor economici se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro. Aceşti bani ar ajunge la discreţia CCIR, dacă Ministerul Justiţiei ar fi de acordă să dea RC la CCIR. Posibilitatea este riscantă atât timp cât angajaţi de vârf ai CCIR au fost cercetaţi de-a lungul timpului pentru fapte de corupţie, incusiv de deturnări de fonduri europene. Fiind organizaţie CCIR execuţiile bugetare ale CCIR nu sunt verificate de Curtea de Conturi, Ministerul de Finanţe, etc. Pe lista celor ce au fost sau sunt cercetaţi se află Sorin Dimitriu, vicepreşedinte CCIR, Magda Ţepoi, şef a reprezentanţei CCIR la Bruxelles, condamnată pentru deturnare de fonduri UE.
    Mihail Vlasov vrea să beneficieze de banii vărsaţi la Registrul Comerţului de cele aproximativ 500.000 de firme din România.
    O tentativă similară de preluare a RC a avut loc şi în 2009. Aceasta a eşuat atunci în urma unei decizii potrivnice a Curţii Constituţionale.
    http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/companii/taxele-firmelor-directionate-catre-buzunare-private-292755.html
    ASTA E DORINŢA LUI VLASOV ,I MIZA ESTE SUMA DE 40 MILIOANE DE EURO DE LA RC PE CARE S-O FOLOSEASCĂ EL CUM VREA MUŞCHII LUI ŞI FĂRĂ NICI UN CONTROL DE LA NIMENI!!!
    Dragă Theo,ce părere ai acum de „minunata” lege privind transferul RC la CCIR???????

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: