Fara sa fiu unul dintre suporterii Universitatii Craiova, am iubit fotbalul pe care acesta echipa il juca. Jucau altceva, jucau cu bucurie si cu placere si asta se vedea din primele minute ale jocului pana la fluierul final.
Capitanul Craiovei Maxima si al echipei nationale de fotbal, Costica Stefanescu s-a sinucis ieri intr-un moment de disperare.
Costica Stefanescu era jucatorul care emana incredere, siguranta, atat in echipa de club Universitatea Craiova cat si in echipa nationala. Costica Stefanescu era CAPITANUL. Cum sa nu joci bine in faza de atac cand apararea este pe maini bune?
De ieri de cand am aflat cumplita veste sunt in stare de soc. Stiam ca a fost diagnosticat cu o boala incurabila dar nu ma asteptam sa moara atat de repede, nu ma gandeam ca o sa aleaga acesta cale.
Dumnezeu sa il ierte si sa il odihneasca!
Hai ca se poate! 
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! A fost un mare om si suferinta i-a fost indelungata si tacuta. Sa nu treaca nimeni in viata prin ce a trecut el!
@luciastroila
Dumnezeu sa il odihneasca!
L-am cunoscut personal pe cand jucam fotbal in anii tineretii . A fost un luptator adevarat asa incat…chiar nu-mi pot explica gestul sau ! A refuzat sa mai lupte pentru viata sa ?! De ce ? Dumnezeu sa-l ierte pentru acest pacat !
@Marian
Nu putem sa stim … si sa dea Bunul Dumnezeu sa nu aflam niciodata …. probabil ca durerile erau foarte mari … probabil ca nu mai avea nici o sansa …. probabil ca nu il sustinea nimeni …. uite ca Mircea Sandu a supravietuit desi a fost diagnosticat tot cu …. Dumnezeu sa il ierte!
Ai dreptate Teo ! Sa ne fereasca Dumnezeu sa aflam vreodata chiar pe pielea nostra ce-a fost in sufletul lui !!!
@Marian
Da 😦
Dumnezeu sa-l ierte! Trist… foarte trist!!
A fost un mare jucator, stalpul de baza al apararii, atat la Universitatea Craiova cat si la echipa nationala. Mai rar un astfel de jucator, care a stralucit tot timpul prin seriozitate si profesionalism. Un om care s-a dedicat cu totul fotbalului si care si-a slefuit continuu talentul. Numarul mare de prezente la echipa nationala confirma seriozitatea deosebita de care dadea dovada Stefanescu, care, din acest punct de vedere, ar putea fi luat drept exemplu de multi dintre tinerii de azi. Iti amintesti, desigur, Theodora, ca, practic, echipa nationala nu putea fi conceputa fara Costica Stefanescu. Daca se intampla sa lipseasca Stefanescu era o mare problema pentru ca nu prea aveai cu cine sa-l inlocuiesti.
Va ramane in amintirea noastra ca un mare jucator, care s-a dedicat cu pasiune fotbalului, care a facut cinste sportului romanesc, care a reprezentat cu cinste Romania jucand la echipa nationala!
Iar pentru cei care au iubit si iubesc Universitatea Craiova, va ramane, fara indoiala, unul din simbolurile acestei mari echipe.
@Motanul Incaltat
Da, imi amintesc
Dunezeu sa-l ierte.
Stefanescu a umplut perfect locul lasat gol, prin autoexilarea sa, de cel ce a fost numit inaintea sa „ministrul apararii”: Dan Coe, mort si el prin sinucidere („sinucis” de Securitate) dupa ce a dat un interviu la Radio Europa Libera.
Costica Stefanescu a trait atat de frumos pentru fotbal incat ne-a facut sa uitam cu totul de eleganta evolutiilor lui Dan Coe, caruia i se mai spunea si Beckembauer de Romania, in timp ce – in acelas timp – lui Franz Beckembauer i se spunea in Germania si in lume „Printul” – evident, al footballului.
Destine paralele? Atingeri contaminante? Unde este astazi Dan Coe si cum? Unde este astazi Rapidul si cum? Ce destin au avut Costica Stefanescu si Universitatea Craiova? Blestem?
Blestemul lor este blestemul unei natii: Securistii.
@incognito
as vrea ca toti cei vinovati pentru ce s-a intamplat cu echipa Craiovei sa platesca .. si nu doar Craiova a suferit … a fost si Timisoara si acum Rapidul .. eu am fost suportera a Progresului care a disparut demult
Theo………. trecand prin aceleasi momente de viatza, dureroase pana la lacrimi de corocodil si cu moartea care te asteapta categoric, stii ce-ti zici, prietena? Ce rost are sa ma mai chinui, mai bine imi curm viata, caci oricum voi muri! NU intelegi asta, Theo, n-ai cum sa intelegi daca n-ai fost pusa vreodata in situatie! Eu am fost si mi-am dorit sa mor, sa ma arunc de la balcon, pentru ca suportam niste dureri infioratoare si nu credeam ca-mi vor trece vreodata….. si ce rost are sa ma mai chinui, caci am si albit din cauza durerilor fizice de muschi, tendoane, oase ….(pe sistem nervos)! O singura credintza m-a facut sa suport toate aceste dureri si anume: credintza in medicii de la spitalul Universitar din Bucuresti si in cei de la Bagdasar Arseni, respectiv dr. Ciurea si dl. Tudor, cat mai ales a unui domn dr. neurochirurg din Timisoara, dr. Ples, care m-au motivat sa lupt pentru viatza mea, caci, printr-un efort supraomnesesc, voi fi un om normal, asa cum sunt azi! Le multumesc din tot sufletul meu, ii voi respecta toata viatza mea, pentru ca sfaturile d-lor au insemnat o viatza normala pentru mine, in ziua de azi, chiar si dupa 12 ani de dureri si chinuri cumplite! Stiu foarte bine ca altfel nu se putea nicaieri in lumea aceasta! Multumesc spitalului Universitar si Bagdasar Arseni din Bucuresti, prin medicii care activeaza acolo! „Ingerii mi-au dat viatza”, la cat de grav am fost si acesti ingeri sunt medicii romani! Slava medicilor romani!
@claraandre34
am trecut prin ceva … din fericire pentru mine nu am trecut prin tot …. adica prin dureri si restul … am fost diagnosticata cu un mare nodul la san si era atat de grav incat medicul de la spitatul de oncologie m-a programat chiar in saptamana urmatoare la operatie …. nu pot sa explic in cuvinte disperarea … si i-am inebunit si pe toti cei din jurul meu , saracii
Multa sanatate Clara!